Te trezești în mijlocul nopții cu inima bubuind, mâinile transpirate și senzația clară că se întâmplă ceva grav. Te gândești la infarct, la AVC, dar s-ar putea să fie, de fapt, un atac de panică. În rândurile de mai jos îți explic ce simptome pot apărea și când trebuie cerut ajutor urgent.

Ce se întâmplă în corp când ai un atac de panică

Un astfel de episod este, de fapt, o reacție de alarmă a corpului, activată foarte brusc. Creierul interpretează ceva ca fiind pericol major, chiar dacă nu e, și apasă pedala de „fugi sau luptă” la maximum. Hormonii de stres cresc și toate sistemele se turează.

În câteva secunde, inima începe să bată mai repede, respirația se schimbă, mușchii se încordează, iar fluxul de sânge se redistribuie. Tu nu vezi toate astea, dar le simți ca pe o furtună care pornește dintr-o dată, fără avertisment.

În timpul unui atac de panică, corpul nu „înnebunește”, deși exact așa pare. El folosește o reacție normală, doar că o pornește într-un moment în care nu există un pericol real. De aici apare sentimentul că pierzi controlul, că o iei razna sau că vei muri în următoarele minute.

La redacție am observat același tipar în multe povești primite de la cititoare: momentul apare adesea într-un loc banal – la birou, în mașină, la coadă la supermarket – și tocmai asta îl face atât de derutant.

Simptome frecvente și cum le recunoști

Chiar dacă fiecare persoană simte episodul un pic diferit, există câteva semne care apar foarte des. Nu trebuie să fie toate prezente deodată, uneori doar 2-3 dintre ele sunt atât de intense încât sperie foarte tare.

  • bătăi accelerate ale inimii sau palpitații puternice
  • respirația scurtă, senzația că nu intră aer suficient
  • amețeală, senzație de leșin, dezechilibru
  • senzație de nod în gât sau sufocare
  • tremurături, furnicături în mâini sau în jurul gurii

Poate apărea și durere în piept, presiune sau apăsare, transpirații reci, greață, nevoia urgentă de a merge la toaletă. Multe femei descriu și un val de căldură care urcă în corp, dimpotrivă, o răceală bruscă în brațe și picioare.

Pe lângă semnele fizice, apar și gânduri foarte puternice: „mor”, „fac infarct”, „o să leșin în fața tuturor”, „o să-mi pierd mințile acum”. Gândurile acestea alimentează și mai mult panica, ceea ce poate crește intensitatea simptomelor, ca un cerc vicios.

Un episod poate dura de la câteva minute până la 20-30 de minute, de regulă cu un vârf foarte intens la început, apoi cu o scădere treptată. Chiar dacă ție ți se pare că a ținut o oră, majoritatea oamenilor care au cronometrare descoperă că timpul real a fost mai scurt.

Cum deosebești episodul de o urgență medicală

Aici apare cea mai mare frică: cum știu dacă e vorba „doar” de anxietate sau chiar am nevoie de ambulanță? Și adevărul, oricât de incomod sună, este că uneori nu poți ști singură, doar din senzații. În special când vorbim de durere în piept, trebuie multă prudență.

La Urgență ajung des persoane care cred că au infarct și se dovedește că este un atac de panică. Medicii preferă să verifice degeaba de zece ori un astfel de caz decât să fie ignorat un infarct real. Așa că nu e o rușine să mergi la spital și să afli „doar atât”.

Când apare o durere în piept intensă, apărută brusc, care se duce în brațul stâng, mandibulă sau spate, mai ales dacă ai factori de risc cardiaci sau ești peste 40 de ani, nu sta pe gânduri. În astfel de situații nu are sens să îți demonstrezi că „poți gestiona panica”. Pur și simplu sună la 112.

De asemenea, este nevoie de ajutor urgent dacă simptomele apar după un traumatism, o lovitură la cap, după ce ai luat o substanță necunoscută sau dacă apar și alte semne grave: dificultate de vorbire, asimetrie la față, pierderea completă a forței într-o mână sau un picior.

Chiar dacă în multe cazuri, după investigații, medicul îți va spune că a fost un atac de panică, asta nu înseamnă că „ai deranjat degeaba”. Înseamnă că ai avut grijă de tine, iar data viitoare vei ști deja că inima ta e în regulă, lucru care poate reduce un pic frica.

Ce poți face în mijlocul unui episod

Când ești în mijlocul furtunii, toate sfaturile de pe internet par teorie. De aceea, cel mai util este să ai pregătite una-două strategii simple, nu zece tehnici complicate pe care nu le vei ține minte când ți-e cel mai rău.

Primul pas, oricât de greu sună, este să îți spui: Nu mori acum, chiar dacă așa simți. Dacă ai verificat deja inima la medic sau ești foarte tânără și fără probleme cunoscute, reamintește-ți asta. Nu va opri episodul, dar poate scădea puțin intensitatea lui.

Respirația controlată ajută destul de mult, deși în primele secunde ai impresia că nu poți controla nimic. Poți încerca să inspiri pe nas numărând până la 4, să ții aerul 2 secunde, apoi să expiri pe gură numărând până la 6. Repeți de câteva, chiar dacă la început pare inutil.

Observă ce atingi, ce vezi, ce auzi. Uită-te la cinci obiecte din jur, atinge marginile mesei, simte textura scaunului, ascultă un zgomot concret – un motor, un ventilator, vocile din jur. Aceste mici „ancore” pot scoate creierul, pentru câteva clipe, din filmul interior horror.

Dacă episodul te prinde la volan, trage pe dreapta într-un loc sigur cât mai repede. Nu încerca să demonstrezi că ești ok conducând cu amețeală și tremurături. Stai cu capul sprijinit de tetieră, aplică tehnicile de respirație și sună pe cineva apropiat, dacă simți că te ajută să auzi o voce cunoscută.

Când și unde să ceri ajutor de specialitate

Dacă episoadele se repetă, chiar și de două-trei ori pe an, sau dacă frica de a mai avea un astfel de moment îți schimbă viața – nu mai conduci, nu mai ieși singură, îți este teamă să mergi la cumpărături – merită discutat cu un psiholog sau psihiatru.

Psihoterapia te poate ajuta să înțelegi de ce reacționează corpul tău așa, ce gânduri întrețin panica și cum poți învăța alte răspunsuri. Multe femei povestesc că după câteva ședințe reușesc să recunoască începutul unui episod și să îl reducă mult mai repede.

Medicul psihiatru este cel care poate decide, dacă este cazul, un tratament medicamentos. De obicei, medicația se ia o perioadă limitată și este ajustată individual. Nu te speria de termenul „psihiatru”: este un medic ca oricare altul, doar că specializat pe minte și emoții.

Este bine să ceri ajutor și dacă ai avut doar un singur episod, dar de atunci trăiești cu grija că se va repeta și te verifici constant: îți numeri bătăile inimii, îți verifici respirația, cauți mereu ieșirea de urgență în spațiile aglomerate. Nu ești „prea sensibilă”, ci doar foarte speriată după o experiență intensă.

Un alt semn că ai nevoie de sprijin este dacă începi să eviți tot mai multe situații de teamă că vei avea din nou un astfel de episod. Azi renunți la mall, mâine la drumurile mai lungi, poimâine refuzi un proiect la job pentru că implică deplasări. Așa se strânge încet-încet cercul, iar calitatea vieții scade.

Întrebări frecvente

Cât durează un atac de panică, de obicei?

De regulă, vârful intens durează câteva minute, apoi simptomele scad treptat în 10-20 de minute. Oboseala și teama de recurență pot rămâne însă ore întregi după episod.

Poate un atac de panică să provoace infarct?

La o persoană fără boală cardiacă cunoscută, episoadele de acest tip nu produc, în mod obișnuit, infarct. Totuși, orice durere toracică nouă sau intensă trebuie evaluată de medic sau la Urgență, mai ales după 40 de ani.

Se poate trata panica fără medicamente?

În multe cazuri, da. Psihoterapia, schimbarea unor obiceiuri și învățarea unor tehnici de reglare emoțională pot reduce frecvența și intensitatea episoadelor. Decizia privind medicația se ia împreună cu un specialist.

Nimeni nu își dorește să trăiască așa ceva, dar multe femei trec, măcar o dată în viață, printr-un episod de panică severă. Diferența o face felul în care reacționezi după: să te învinovățești și să te ascunzi sau să iei experiența ca pe un semn că ai nevoie de mai multă grijă de tine și de sprijin.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical sau psihologic. Pentru simptome acute sau îngrijorări legate de sănătate, adresează-te medicului, serviciului de urgență sau unui psiholog/psihiatru autorizat.